Thomas Alva Edison (n. 11 februarie1847- d. 18 octombrie1931) a fost un important inventator şi om de afaceri american a sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX. A fost cunoscut şi ca "Magicianul din Menlo Park", fiind şi cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor ştiinţifice (1903 brevete). Este un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenţii în domeniul electricităţii (becul cu filament), telefoniei, al sistemului de transmisie multipla a telegramelor, înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) şi cinematografiei -kinetoscopul.În lumea industriei introduce noţiunea de producţie de serie.
Pentru meritele sale, Academia Americană de Arte şi Ştiinţă îi acordă în anul 1895 "Premiul Rumford" pentru activitatea din domeniul electricităţii şi în anul 1915 "Medalia Franklin" pentru contribuţia sa pentru binele umanităţii.
Edison s-a născut în Milan, Ohio, Statele Unite ale Americii şi şi-a petrecut copilăria în Michigan. A fost parţial surd din adolescenţă, ceea ce nu l-a împiedicat să devină operator de telegraf în anii1860. Primele invenţii ale lui au fost legate de telegraf. În adolescenţa sa, Edison a lucrat şi în alte domenii, vânzând mâncare şi bomboane călătorilor din trenuri. Primul său brevet de invenţie a fost obţinut pentru maşina electromagnetică de înregistrat voturi în 28 octombrie 1868.
In 1876, cand Statele Unite ale Americii sarbatoreau un secol de existenta, Thomas Alva Edison construia primul laborator independent de cercetare-dezvoltare din America, la Menlo Park, New Jersey. Implinea 29 de ani. 14 ani mai tarziu, in 1890, el devenea cunoscut ca "vrajitorul din Menlo Park". Iar la inceputul secolului 20, Edison era, probabil, cea mai renumită figură din S.U.A., un american a cărui reputaţie in străinătate era concurată doar de cea a unui geniu precursor, Benjamin Franklin.
De-a lungul uimitoarei şi productivei sale vieţi, Edison a devenit iniţiatorul a peste 1.000 de invenţii omologate şi parintele unei duzini de industrii importante.
La 12 ani, a renunţat la studii şi s-a apucat sa vanda ziare in trenul care facea curse intre Port Huron si Detroit, ultimul recunoscut ca oras in plină dezvoltare a industriei farmaceutice. Atras de chimie, a strîns mostre si a facut diverse experienţe chiar in vagonul de bagaje, fiind pe punctul de a provoca un incendiu, distrat cum era. Prost plătit, el era atent la toate oportunităţile care apăreau.
Cea mai bună ocazie s-a ivit in 1862, cand lumea era avidă de informatii privind soarta bataliilor din razboiul de secesiune. Edison a cumparat pe credit 1.000 de exemplare din ziarul "Detroit Free Press" şi a inceput să le distribuie in staţiile de-a lungul rutei trenului. Mulţimea dornica de noi ştiri devenea din ce in ce mai mare la fiecare staţie, astfel ca atunci cand trenul se apropia de capatul traseului, Edison mărise deja preţul ziarelor sale de la 5 la 25 de centi.
Fiind nevoit sa se decida pentru o meserie, a optat pentru una care corespundea neobositei sale curiozitati stiintifice: a devenit telegrafist. Datorită problemelor de auz, a fost doar un lucrator bun, dar nu unul de nadejde. Neatenţia sa a dus la un moment dat la ciocnirea a doua trenuri, cariera fiindu-i plină de schimbari repetate şi aranjamente pe termen scurt.
Telegrafia l-a atras mai ales pentru ca era la marginea domeniului electricităţii. Multe dintre descoperirile sale sunt legate de telegrafie, dar prima invenţia omologată, inregistrata la 13 octombrie 1868, a fost un dispozitiv electronic de vot. Insa acesta s-a dovedit inutil pentru nişte politicieni putin interesati de ceva imposibil de falsificat.
Edison a inteles ca dintre variatele preocupari stiintifice trebuie sa le aleaga doar pe cele cerute de piata. El s-a dovedit un intreprinzator in halat de savant, dar un intreprinzator abil, gata mereu sa-si sune avocatii pentru a da in judecata pe oricine ar fi avut curajul sa-i incalce dreptul de proprietate asupra invenţiilor.
Sistemul electronic de votare a fost urmat de un alt dispozitiv destinat burselor şi caselor de brokeraj, pe care Edison l-a vandut cu 40.000 $. Au urmat un transmiţător telefonic din carbon si un receptor de sunet telefonic nemagnetic, achiziţionate de Western Union pentru suma de 100.000 $ fiecare, şi un receptor telefonic vîndut firmei English Bell Company pentru 30.000 $.
Cu ajutorul acestor fonduri, Edison a deschis in 1876 un laborator in Menlo Park, New Jersey. Atat echipamentul folosit, cat si echipa de cercetatori erau de prima clasa. Avea un ochi format pentru detectarea talentelor si nu avea nici un scrupul in folosirea unor persoane care dispuneau de cunoştinţele şi de indemanarea care lui ii lipseau. Recunoaşterea publică era o problema aparte, Edison admitand foarte rar contributia celorlalţi la succesul sau.
De departe cea mai faimoasa inventie care a emanat din Menlo Park a fost, desigur, iluminatul electric modern, care inlocuia lumina de gaz din locuinte si iluminatul stradal pe baza de arc voltaic. El a creat un sistem complex, din laboratoarele sale ieşind dinamuri, generatoare, mijloace de distribuţie si cabluri de alimentare, dispozitive de control si de masurare, precum si faimosul bec electric.
Edison si-a organizat munca in stilul unui om de afaceri, actionand mereu intr-un mod precaut. A inteles ca trebuie sa lupte cu companiile de gaz, deoarece dispunea de un produs superior, mai putin costisitor. In 1879, cand terminase primul bec incandescent, Edison cheltuia in medie 800 $ pe saptamana. Pentru a strange fondurile necesare, a fost obligat sa-si vanda o parte din procentele detinute in firma proprie. Un grup de investitori a achizitionat 1/6 din companie, pentru 50.000 $. Printre ei se afla si faimosul bancher J.P. Morgan, ceea ce a facut ca Edison sa intretina relatii excelente cu bancherii de pe Wall Street si sa nu aiba niciodata greutati in obtinerea de fonduri.
La inceput, lumina electrica era produsa de generatoare mici. J.P. Morgan a fost primul care si-a instalat un astfel de generator, la resedinta sa din New York. In anul urmator, teatrul si posta din Boston erau iluminate electric. Dar Edison dorea ca energia electrica sa fie produsa in centrale gigantice si transmiterea ei sa se faca nu la suprafata, ci prin cabluri subterane, care erau mult mai sigure. Aceasta idee s-a dovedit mai tarziu un avantaj competitiv deosebit, pentru ca sistemul lui Edison nu a intrat sub incidenta restrictiilor instituite in 1890, cand raspandirea telefonului, telegrafului si a cablurilor electrice a "intunecat" cerul marilor orase.
Centrala electrica de pe Pearl Street a intrat in functiune pe 4 septembrie 1882, semnificand inceputul industriei de electricitate din S.U.A. A costat 600.000 $ si era formata din sase dinamuri, cel mai mare fiind capabil sa produca 125 CP, ceea ce era destul de impresionant la vremea respectiva. Initial, electricitatea era dirijata si spre alte 58 de locuri fata de birourile lui Morgan. In decembrie erau deja 203 consumatori, iar un an mai tarziu, 513. Dar toti erau localizati in apropierea statiei de pe Pearl Street, deoarece distanta producea pierderi in transmiterea energiei.
In ciuda calculelor atente ale lui Edison si a eforturilor sale neincetate de a reduce costurile de productie, centrala electrica nu a adus nici un venit pana in 1885, cand a fost anuntat un dividend de 4%, necesar pentru a spori entuziasmul investitorilor pentru o statie in oras. Totusi, Edison facuse o greseala: sistemul sau functiona cu curent continuu, unde tensiunea maxima fiind destul de joasa, distributia devenea rentabila doar pentru zone restranse, cu o cerere de consum mare. In acelasi timp, cum cererea de electricitate era in continua crestere, alti investitori au inceput sa experimenteze sistemele de distributie cu curent alternativ, care puteau furniza electricitate mai ieftin si zonelor mai putin populate.
Numit de contemporani "cel mai folositor american", Edison a reusit sa transforme vietile tuturor. Pe langa becul incandescent, numele lui se leaga de descoperirea fonografului, a motorului cu tractiune electrica si a efectului Edison, un fenomen care a condus la aparitia tubului cu vid si, astfel, la aparitia radioului si a televiziunii. In medie, la fiecare doua saptamani, Edison descoperea un lucru nou.
Inventează şi experimentează în 1882 sistemul telegrafic duplex prin care se transmit simultan, pe acelaşi fir, două telegrame în sensuri contrare.
În anul 1877 inventeaza fonograful, primul aparat de înregistrat sunete şi totodată de redarea lor.
În anul 1878 perfecţionează telefonul lui Alexander Graham Bell (amplifică vocea cu ajutorul curenţilor de inducţie) şi, folosind microfonul inventat de Hughes, brevetează telefonul cu bobină de inducţie şi microfon cu cărbune, căruia îi adaugă apoi soneria electrică de apel.
În anul 1879 inventează becul cu incandescenţă, iar în anul 1880 realizează prima distribuţie de energie electrică instalând o centrală electrică pe pachebotul transatlantic "Columbia", prima navă iluminată electric.
În anul 1880 propune un proiect pentru folosirea tracţiunii electrice pe calea ferată.
În ziua de 4 septembrie 1882 la New York, Thomas Alva Edison punea în funcţiune prima centrală electrică care alimentează clădirile unui oraş.
În anul 1883 descoperă efectul care îi poartă numele, efectul Edison, care se referă la emisia de electroni de către metalele încălzite, cunoscut ca fenomenul de emisie termoelectrică.
În anul 1912 realizează un prototip de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful. Rezultatele au fost mai mult spectaculoase decât satisfăcătoare.
În anul 1914 perfecţionează acumulatorul alcalin cu plăci de fier şi de nichel introduse în soluţie apoasă de hidroxid de potasiu sau de sodiu ca electrolit, inventat degermanul Jungner în 1901.
Deşi a avut destule invenţii proprii, Edison nu s-a sfiit să îşi atribuie fără scrupule rezultatele muncii altora, două exemple fiind concrete în acest sens: Sârbul Nikola Tesla. În 1885, transatlanticului "Oregon" i se defectase generatorul de curent electric Edison. Trebuia să plece la timp, altfel întârzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison îl însărcinează pe Tesla să repare scurt-circuitul generatorului, defectul fiind în spirele înfăşurării bobinei de excitaţie şi o remediază, rebobinând-o în circa 20 de ore. Edison îi promisese un premiu de 50.000 dolari dacă defecţiunea este îndepărtată în timp util plecării vasului la data prenotată. Nava pleacă la timp, dar promisiunea premiului se transformă în explicaţii: fusese o glumă. Nici alte gratificaţii promise, de exemplu pentru perfecţionarea generatoarelor şi motoarelor electrice Edison în 24 de variante, înzestrate cu un regulator şi un nou tip de întrerupător, nu i se acordă. Edificat asupra conduitei lui Edison, Tesla va lucra de acum înainte pe cont propriu şi va realiza definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenţi alternativi polifazaţi. Trecerea timpului îi dă dreptate lui Tesla în competiţia sa cu Edison şi treptat, teza sa privind curentul alternativ se impune. [...]Edison şi Tesla au fost propuşi împreună să împartă premiul Nobel pentru fizică pe anul 1915, ca unii ce-şi închinaseră viaţa pentru descoperiri şi realizări tehnice utile omenirii. Tesla a refuzat premiul, din cauza animozităţilor din trecut. Dar era în anul 1916, şi premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza războiului mondial...".
Francezul Georges Melies. În 1902, după ce a terminat filmul "Le voyage dans la lune", Méliès a intenţionat să-şi vândă filmul în S.U.A., ceea ce i-ar fi adus profituri uriaşe. Însă tehnicienii lui Thomas Alva Edison, furând o copie originală, făcuseră deja copii pentru difuzare a acestui film. A fost proiectat în toată America în reţeaua de săli de cinematograf ale lui Edison la câteva săptămâni de la lansare. Edison a făcut o avere de pe urma furtului acestui film Méliès şi datorită lipsei unei legi privind dreptul de autor. Lipsa acestei legi a dus şi la falimentarea producătorului care nu şi-a putut recupera investiţia. De altfel, există o serie de invenţii şi idei de-ale angajaţilor săi pe care Edison a avut grijă să şi le însuşească. (Robert Conot - "Thomas A. Edison: A Streak of Luck").
Source:www.ideideafaceri.ro, ro.wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu